Un macro reprezinta un sir de operatii/proprietati ce pot fi asociate unei combinatii de taste sau unui buton din bara de butoane.
Optiunea este foarte utila in momentul
Un macro reprezinta un sir de operatii/proprietati ce pot fi asociate unei combinatii de taste sau unui buton din bara de butoane.
Optiunea este foarte utila in momentul
Optiunea MAIL MERGE este indispensabila celor care doresc sa trimita un acelasi document, personalizat, la mai multor persoane:
Merge inseamna imbinare. Practic se imbina un formular (pagina A4 sau plic/envelope … sau ce tip de foaie urmeaza sa tipariti) cu un tabel (cu antet) realizat in Word sau Excel.
Etapele necesare sunt:
Dupa atatea proprietati ale paragrafelor, tabele, ecuatii,imagini, buline poate ar trebui sa dati paginilor dumneavoastra o tusa noua, sa le infrumusetati. Wordul permite stabilirea unei margini/cadru pentru toate paginile din document.
Trebuie sa ajungeti in BORDERS AND SHADOWS (borduri si umbre) si sa alegeti fila PAGE BORDER (borduri de pagina - traducerea Windows
) . Fila va permite alegerea
Optiunea WATERMARK(inscriptionare) (2003 – meniul FORMAT; 2007 – layout “aspect “) permite afisarea pierduta a unui mesaj, sub textul propriuzis. Optiunea este foarte utila cand doriti sa tipariti pagini cu mesaje de tipul CONFIDENTIAL, NU SE COPIAZA, DOCUMENT INTERN, … sau doriti sa il publicati pe net (transformat din DOC in PDF) si sa specificati proprietarul.
Aceasta optiune permite umplerea paginii (FILL) (a suprafetei unde scrieti, in spatele textului) cu
Ultima optiune va ajuta in cazul in care vreti sa creati in WORD un afis sau o diploma.
Varianta 2007: Din meniul INSERT(inserare) trebuie sa alegeti sectiunea XXX (ilustratii). De aici puteti insera PICTURES (imagini), CLIPART (miniatura), SHAPES (forme), SmartArt si CHARTS (diagrama).
Varianta 2003:
Sintaxa: executa instructiune cat timp (expr_logica)
Efect:
Observatii:
Desi sunteti tentati sa alegeti trebuie sa stit ca ambele instructiuni au aceeasi capacitate. Toata problema este sa verificati in algoritmul dumneavoastra daca trebuie sau nu efectuat un test inainte de executarea instructiunii/instructiunilor de repetat.
Simularea instructiunii CAT TIMP EXECUTA cu EXECUTA CAT TIMP. Instructiunea CAT TIMP EXECUTA intai testeaza si apoi executa; daca comparam secventele de executie observam ca la CAT TIMP EXECUTA intai apare un test/conditie. si apoi este identica cu EXECUTA CAT TIMP; nu ramane decat sa folosim o instructiune de test pentru aceasta conditie;
| cat timp (exp_logica) executa instructiune; | daca (exp_logica) atunci
executa instructiune cat timp (exp_logica) |
Observati ca pentru transformarea unei instructiuni cat timp in una executa cat timp, nu trebuie dacat sa identificati conditia si secventa care se repeta; apoi copiati corespunzator in sablon.

In bara cu butoane, daca glisati usor mouse-ul, puteti gasi usor butonul insert table; selectarea acestui buton va sugereaza alegerea unui tabel cu maxim 4 linii si 5 coloane; daca doriti o structura mai mare puteti mari suprafata cu drag and drop (trageti); aspectul tabelului este cel implicit, stabilit ca default.
O varianta mai sigura este sa
alegeti din meniul TABLE optiunea INSERT TABLE; aceasta varianta va permite stabilirea exacta a numarului de linii si coloane precum si aspectul tabelului, apasand pe AUTOFORMAT; aici puteti alege forma dorita din modele prestabilite si o puteti stabili ca implicita apasand butonul DEFAULT.
Pentru selectie puteti folosi mouse-ul sau SHIFT + tastele de deplasare (sageti, home, end, pgup, pgdn); mai sigura este folosirea meniului TABLE unde, dupa ce cursorul este fizat in pozitia dorita puteti accesa optiunea SELECT puteti alege selectarea:
Deplasarea in tabel se poate realiza cu :
Cu click dreapta asupra unei selectii din tabel pot obtine:
Instructiunea PENTRU – EXECUTA repeta o instructiune de un numar fix de ori.
Sintaxa: PENTRU contor<-exp_init,exp_fin EXECUTA instructiune
Efect: pentru fiecare valoare a contorului intre expresia initiala si expresia finala se executa instructiunea;
Exemplu: pentru i<-1,10 executa scrie ” Nu ma prinzi!”;
Observatii:
Exemplul 1.
intreg n,i;
citeste n;
pentru i<-0,n executa
daca (i%2==0) atunci scrie i.
Observatii:
Exemplul 2.
Observatie:
Exemplul 3
intreg n,i,suma;
citeste n;
suma<-0;
pentru i<- 0 ,n executa suma<- suma +i;
scrie suma.
Exemplul 3.
intreg n,i,max,val;
citeste n;
citeste max;
pentru i<-2,n executa
{citeste val; daca val>max atunci max<-val;};
scrie val.
Chiar si cu atribuirea si intructiunea de decizie, si tot nu este de ajuns. Exista probleme ce necesita repetarea unor operatii si cu ceea ce stim, nu putem face fata.
Exista trei instructiuni (structuri) repetitive folosite in toate limbajele:
Sintaxa: cat timp (expresie_logica) executa instructiunea;
Efect:
Observatii:
Exemplul 1
intreg a,b,p;
citeste a,b;
p<-0;
cat timp (b>0) executa
{p<- p+a; b<- b-1;};
scrie p.
Observatii:
Exemplul 2
intreg a, b, contor;
contor<- 0;
daca (b=0) atunci scrie “nu se realizeaza impartiri la zero!”;
altfel {cat timp (a>b) executa {a<- a-b; contor<-contor+1;};
scrie “catul este “, contor;
scrie “restul este “, a};.
Observatii:
Exemplul 3.
intreg a,b;
citeste a,b;
cmmdc<- a;
cat timp (a%cmmdc +b%cmmdc !=0) executa cmmdc<- cmmdc-1;
scrie cmmdc.
Observatii:
Exemplul 4
intreg x,m1,m2, mij, pasi;
citesc x; m1 <- 1; m2<- 100;
mij<- 50; pasi<- 0;
cat timp (mij!=x) executa
{daca (x<mij) atunci m2<- mij;
altfel m1<- mij;
mij<-(m1+m2)/2;
pasi<- pasi +1;};
scrie pasi.
Observatie:
Exemplul 5.
intreg n, suma;
citeste n;
suma <-0;
cat timp (n!=0) executa {suma<-suma+n%10; n<-n/10;};
scrie suma.
Observatie:
Fara instructiunea de decizie sau de test (in nici un caz detest) algorimul ar fi linear. Aceasta instructiune ne ajuta in cazul in care avem o intrebare privind natura datelor folosite, a valorii lor la un moment dat.
Practic, trebuie sa punem intrebari la care algoritmul sa raspunda cu adevarat/fals; ce operatori folosim pentru a obtine raspunsuri adevarat/fals?
Operatorii logici (cu care lucreaza si logica matematica) sunt SI, SAU si NEGARE:
Exemple:
Observatii
Sintaxa:
daca (exp_logica) atunci
instructiune1
[altfel
instructiune2;]
Efect: Se evalueaza expresia logica; daca valoarea logia ca expresiei este ADEVARAT se executa intructiunea 1; Daca exista sectiunea ALTFEL si valoarea logica a expresiei este FALS se executa intructiunea 2; in ambele cazuri, dupa executarea intructiunii corespunzatoare si executa ce instructiune urmeaza dupa testul nostru.
Observatie. Un algoritm trebuie sa fie clar si sa poata fi inteles intr-un singur fel. Din acest punct de vedere, exista doua moduri de a scrie un algoritm:
Exemple:
intreg a,b;
citeste a,b;
daca (a>b) atunci
scrie a
altfel
scrie b.
intreg a;
citeste a;
daca (a>0) atunci
scrie a
altfel
scrie -a.
intreg a,b,max;
citeste a,b;
daca (a>b) atunci
max<-a
altfel
max<-b;
Scrie max.
intreg a;
citeste a;
daca (a%2 ==0) atunci
scrie “Valoarea citita este para!”
altfel
scrie “Valoarea citita este impara!”.
intreg a,b;
real x;
citeste a,b;
daca (a!=0) atunci
{ x<- -b/a; scrie “Solutia ecuatiei este “; Scrie x;}
altfel
scrie “Nu se poate calcula solutia ecuatiei”.
Secventa { x=-b/a; scrie “Solutia ecuatiei este “; Scrie x;} trebuie gandita ca un intreg deoarece este valabila numai pentru cazul in care a este nenul; de aceea am incadrat-o intre acolade.
intreg a,b,c,delta;
real x1,x2;
citeste a,b,c;
daca (a==0) atunci scrie ” Coeficientii nu formeaza ecuatie de gradul 2″;
altfel
{delta=b*b-4*a*c;
daca (delta<0) atunci scrie “Nu se pot calcula radacini reale “
altfel {x1<- (-b+radical(delta))/(2*a);
x2<- -b-radical(delta))/(2*a);
scrie “Solutiile sunt :”, x1,” “, x2;
}
}
Observatii:
real x,f;
citeste x;
daca (x<0) atunci f<- x*x+2*x+1
altfel daca (x>=5) atunci f<- -x+2
altfel f<- 3*x+5;
scrie f.